Iti place? Click aici sa ii dai share!
De acum ma cunoasteti destul de bine, nu sunt o persoana religioasa in sensul clasic, nu merg des la biserica, ci doar atunci cand simt nevoia, nu tin post doar pentru ca tine toata lumea, ci il tin mai tot timpul, avand grija la ceea ce mananc, la ceea ce rostesc, la ceea ce gandesc si la modul in care ma raportez la lumea inconjuratoare.
Sunt sigura ca stiti exact despre ce vorbesc, pentru ca multi dintre voi sunteti asa.
In schimb, sunt o fire vesela, pozitiva, mereu zambitoare, optimista, si da am si eu credintele mele intime, si simt acum, mai mult ca oricand, importanta iubirii si a recunostintei.
Aceste doua cuvinte magice, pline de cea mai buna energie, practic, ne pot schimba viata.
A iubi si a fi recunoscatori pentru tot ceea ce este bun in viata noastra par doua lucruri extrem de simple, nu e nimic complicat. Dar atunci cand incepi sa le practici abia iti dai seama ca nu este chiar atat de usor.
La mine, recunostina a devenit o rutina zilnica – daca pot spune asa, si multumesc in gand sau cu voce tare, pentru fiecare cuvant/gand bun care mi se adreseaza, pentru orice lucru frumos care mi se intmpla, mie sau alor mei, dar si pentru acele lucuri pe care le consideram firesti … sanatate, familie .. frumusetea naturii sau rasaritul soarelui.
Cu iubirea e mai greu insa … iubim cu usurinta ceea ce e lesne de iubit. Provocarea este sa iubim ceea ce e dificil de iubit.
E complicat sa intelegem ca de fapt, iubim pentru noi, nu pentru altii, ca iubind, ne facem noua un mare bine, ne vindecam si ne luminam existenta.
Daca la capitolul recunsotinta stau bine, la iubire (si mai ales iertare) mai am mult de lucru.
Oamenii pe care i-am iubit sincer si care ne-au ranit, dezamagit, parasit … sunt cel mai greu de iubit. Ca fiecare dintre noi, am avut si eu portia mea de astfel de oameni; daca pe unii i-am uitat si iertat, fara insa sa ajung sa-i iubesc din nou, altii au lasat urme adanci, vizibile inca pentru observatorii fini.
Am gasit un pasaj din OSHO care mi-a placut si care mi se pare ca este potrivit acestor zile. Sa facem deci un exercitiu de iubire!
“Atunci cand iubesti esti plin de bucurie; cand nu poti iubi nu ai cum sa fii fericit.
De aceea, deschideti-va din ce in ce mai mult fata de iubire si veti deveni din ce in ce mai fericiti. Nu ar trebui sa va intereseze daca iubirea va este returnata sau nu, acest lucru nu are nici cea mai mica importanta.
Iubirea nu depinde de raspunsul celuilalt, ci va apartine in intregime voua. Nu conteaza nici macar pe cine iubiti, poate fi un animal, o piatra, un copac. Atunci cand daruiti iubire, veti simti un val de energie, dublat de o bucurie imensa.
Daca sunteti plini de iubire timp de 24 de ore pe zi, fara sa mai depindeti de un obiect al iubirii, veti deveni din ce in ce mai independenti, caci veti putea iubi fara ca cineva sa fie de fata, veti iubi chiar si golul din jurul vostru.
Indragostiti-va de voi insiva, uitati de lumea din jur, simtiti doar iubirea pe care v-o purtati. Lumea este o calatorie in care destinatia este iubirea fata de cei din jur, spiritualitatea este o calatorie in care destinatia este iubirea de sine.
Indragostiti-va de existenta si lasati iubirea voastra sa curga la fel ca respiratia. Inspirati si expirati nu numai aer, ci si iubire.
Aceasta poate fi meditatia voastra. “
Si pentru ca in aceste zile, mai mult ca alta data, este vorba despre dragoste …. Sarbatori linistite, pline de iubire si recunostinta va doresc! Paste luminat tuturor!
Articole interesante:
- Cei 10 piloni ai unei relatii sanatoase
- 22 de decizii de luat in “criza” de la 40 de ani
- Eu si menopauza – de citit si daca ai 30 de ani !!!
Iti place? Click aici sa ii dai share!
Ce cuvinte frumoase!Multumim din suflet Dana,te citesc mereu cu mare drag!